Într-un verdict care ar putea avea un impact semnificativ asupra lumii creației artistice și digitale, judecătoarea Beryl A. Howell de la Curtea Districtuală a SUA a decis că Arta generată de inteligența artificială (IA) nu poate fi protejată prin drepturi de autor.
Această decizie, anunțată recent, A apărut dintr-un caz în care Stephen Thaler, un creator de inteligență artificială, a încercat să obțină drepturi de autor pentru o lucrare generată de algoritmul său Creativity Machine.Această hotărâre ridică o serie de întrebări esențiale despre intersecția dintre creativitatea umană și tehnologie, precum și despre viitorul proprietății intelectuale în era inteligenței artificiale.
Arta generată de inteligența artificială nu va fi protejată prin drepturi de autor
În centrul acestui caz se afla întrebarea dacă o operă de artă creată exclusiv de o mașină avea dreptul la protecția drepturilor de autor. Stephen Thaler a încercat în mai multe rânduri să obțină drepturi de autor pentru o imagine generată de inteligența sa artificială, Mașina Creativității.argumentând că ar trebui considerată o „lucrare contra cost” din partea proprietarului mașinii. Cu toate acestea, cererile sale au fost respinse în mod repetat de Oficiul pentru Drepturi de Autor al Statelor Unite.
Hotărârea judecătorului Howell a creat un precedent semnificativ, afirmând că „Autoria umană este o cerință fundamentală a legii drepturilor de autor” și că arta generată de inteligența artificială nu are „îndrumarea umană” necesară pentru a se califica drept operă protejată prin drepturi de autor.
Acest raționament se bazează pe ideea că drepturile de autor sunt menite să recompenseze creativitatea și efortul uman în crearea de opere originale.
Această hotărâre își are rădăcinile în precedentele juridice, inclusiv faimosul caz al selfie-ului cu maimuțaunde s-a stabilit că animalul nu putea deține drepturi de autor asupra imaginii pe care o realizase.
Judecătorul Howell a făcut referire și la un alt caz în care o femeie a compilat o carte din cuvinte despre care susținea că au fost dictate de o „voce” supranaturală, care a fost considerat demn de drepturi de autorAceste exemple ilustrează importanța contribuției umane în procesul creativ, conform legislației actuale privind drepturile de autor.
Contrapunct: nu pot revendica dreptul de proprietate asupra artei bazate pe inteligență artificială, deoarece arta bazată pe inteligență artificială nu are drepturi de autor. Operele creative trebuie să fie create de oameni pentru ca legile privind drepturile de autor să se aplice.
— BryTheGuy (@supersonic772) Octombrie 14, 2022
Cum va afecta acest lucru crearea de artă și conținut cu ajutorul inteligenței artificiale?
Decizia judecătorului Howell ridică întrebări cruciale despre modul în care această hotărâre va afecta crearea de conținut și utilizarea inteligenței artificiale în procesul creativ. Pe măsură ce IA devine un instrument din ce în ce mai comun în producția artistică și digitalăLipsa protecției drepturilor de autor ar putea avea ramificații semnificative.
- Creatori de conținut și artiștiPentru creatorii de conținut care utilizează inteligența artificială ca instrument în procesul lor creativ, această decizie ar putea crea incertitudine cu privire la proprietatea și distribuirea operei lor. Lipsa protecției drepturilor de autor ar putea împiedica monetizarea și protecția legală a operei lor, afectându-le potențial motivația de a utiliza inteligența artificială în procesul lor creativ.
- Utilizarea responsabilă a inteligenței artificialeDecizia subliniază, de asemenea, necesitatea utilizării responsabile a inteligenței artificiale în crearea de conținut. Întrucât modelele de inteligență artificială sunt antrenate pe baza unor lucrări preexistente, există riscul ca lucrările rezultate să fie percepute ca derivate din materiale protejate prin drepturi de autor, ceea ce ar putea duce la litigii și dispute.
- Dezvoltare juridică viitoareJudecătorul Howell a recunoscut că intersecția dintre inteligența artificială și drepturile de autor prezintă provocări unice și a sugerat că legislația ar putea necesita adaptări pe măsură ce ne îndreptăm spre „noi frontiere în domeniul drepturilor de autor”. Acest lucru ridică posibilitatea unor viitoare modificări legislative pentru a aborda probleme specifice legate de inteligența artificială și drepturile de autor.
